Victorie românească în Parlamentul European: vot covârșitor împotriva tăierilor ilegale de pădure. Se cere un Procuror Verde European

Cu 317 voturi pentru, 248 împotrivă și 20 de abțineri, europarlamentarii au adoptat azi cel mai dur text din ultimii ani pe subiectul tăierilor ilegale de pădure. A primit majoritatea voturilor din Parlamentul de la Bruxelles și amendamentul depus de europarlamentarul USR Vlad Gheorghe privind înființarea unui Procuror Verde European. O premieră pentru UE.

Rezoluția votată în Parlamentul European „subliniază că instituirea unui procuror verde al UE, prin extinderea mandatului EPPO (…) constituie o modalitate de a îmbunătăți punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE în domeniul mediului și de a combate infracțiunile grave împotriva mediului care au o dimensiune transfrontalieră”.

Denumirea procuror verde apare pentru prima dată într-un document oficial votat în plenul Parlamentului, ceea ce este o confirmare a nevoii pentru o astfel de instituție la nivel european, nu doar în România”, atrage atenția autorul amendamentului, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe.

Europarlamentarii au fost de acord că „exploatarea forestieră ilegală reprezintă o activitate foarte îngrijorătoare, provocând daune mediului, pierderea biodiversității și degradarea ecosistemelor, deșertificare și eroziunea solului, care duce la dezastre naturale, cum ar fi alunecările de teren, și care a avut drept urmare distrugerea sau deteriorarea mai multor situri Natura 2000 și a unor păduri virgine și seculare”, rezoluția citând în mod explicit faptul că produsele provenite din exploatarea forestieră ilegală sunt vândute în UE ca lemn certificat și „toate sistemele principale de certificare au dificultăți în a identifica și gestiona efectiv problemele legate de corupție, sistemele instituite pentru identificarea cazurilor de corupție sunt relativ limitate și acoperă insuficient riscul de fraudă”.

Corupția și frauda factori determinanți ai tăierilor ilegale

Mai mult, textul adoptat astăzi de Bruxelles menționează corupția și frauda ca „principalii factori determinanți ai exploatării forestiere ilegale, conducând la o aplicare insuficientă a legii și la impunitate ceea ce intensifică, de asemenea, diverse activități infracționale, cum ar fi finanțarea conflictelor și spălarea banilor. Totodată, europarlamentarii „invită organele de cercetare penală și autoritățile competente din statele membre să ancheteze, aplicând integral legea, toate cazurile de exploatare forestieră ilegală, precum și transportul, depozitarea, distribuția și vânzarea lemnului ilegal”.

USR-istul Vlad Gheorghe a contribuit la redactarea variantei finale a rezoluției și explică de unde aceste mențiuni precise:

Nu este o noutate pentru nimeni din România că de ani de zile pierdem 3 hectare de pădure pe oră, dar raportările autorităților ne spun că de fapt suprafața forestieră a României crește. Nu suntem singurii în această situație, dar suntem printre puținele state membre care încă dețin păduri vechi, primare. Alte state au probleme mai mari cu braconajul și comerțul ilicit cu specii protejate, alții cu deșeurile ilegale, dar nevoia de a stopa și pedepsi infractorii este un numitor comun”.

Alte prevederi ale rezoluției

Rezoluția mai prevede și ca toate statele membre să se asigure că sistemele de urmărire a lemnului sunt pe deplin operaționale și că sancțiunile din sectorul forestier sunt proporționale și disuasive, astfel încât să descurajeze în mod eficace exploatarea forestieră ilegală. Parlamentul își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu faptul că, în prezent, sancțiunile nu sunt proporționale cu valoarea produselor din lemn, că operatorii primesc uneori doar avertismente sau sancțiuni administrative foarte blânde și vrea ca autoritățile să furnizeze mijloace de îmbunătățire a activităților responsabile de silvicultură, să crească numărul de agenți de aplicare a legii acolo unde este necesar pentru a iniția efectiv acțiuni în justiție și proceduri penale în cazurile de exploatare forestieră ilegală, pe baza probelor colectate de poliție sau transmise poliției de către terți.

Este interesant de văzut cum au votat europarlamentarii coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR și ce măsuri vor lua pentru a remedia aspectele subliniate de Parlamentul European, cu atât mai mult cu cât nu este nimic nou în text, sunt chestiuni pe care organizațiile neguvernamentale, activiștii de mediu, cetățenii din țară și din diaspora le semnalează de ani de zile”, este de părere Vlad Gheorghe.

De altfel, textul adoptat de europarlamentari menționează atacurile la adresa funcționarilor din sectorul forestier, a pădurarilor, a forțelor de aplicare a legii, a activiștilor de mediu și a jurnaliștilor de investigație, inclusiv atacurile mortale, precizând că ele sunt comise fie de indivizi, fie de bande bine organizate și bine echipate, implicate în exploatarea forestieră ilegală, care recurg din ce în ce mai mult la violență și la intimidarea frecventă.

Numeroase cazuri similare sunt cunoscute și în România. Activiștii Daniel Bodnar, Tiberiu Bosutar și reprezentanți ai presei independente au fost în mod repetat țintele unor astfel de atacuri.

Procurorul Verde European

Rezoluția subliniază că o misiune de informare în zonele afectate de exploatări forestiere ilegale ar fi de ajutor pentru a evalua realitatea de la fața locului – tot o propunere a europarlamentarului USR Vlad Gheorghe, membru al grupului Renew Europe din Parlamentul european. Grupul Renew Europe a preluat și susținut încă din 2021 ideea lui Vlad Gheorghe de înființare a unui Procuror Verde European care să ancheteze exclusiv infracțiunile de mediu.

De fapt, este vorba despre extinderea unui model care există și funcționează deja – Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi”, precizează europarlamentarul român, unul dintre cei mai activi în PE în ceea ce privește salvarea pădurilor, a speciilor și ariilor protejate din România.

De la începutul mandatului său în noiembrie 2020, Gheorghe a depus peste 150 de interpelări ale autorităților de mediu. De asemenea, acesta a depus și o serie de plângeri penale. Au fost invocate suspiciuni de fapte de corupție sau alte încălcări ale legislației naționale și europene în domeniu. Vlad Gheorghe, jurist de profesie, este și unul dintre autorii proiectului de lege privind înființarea DNA-ului Pădurilor. Care, din păcate, a fost declarat neconstituțional de CCR-ul condus de Valer Dorneanu.

Citește comunicatul de presă integral.