Fac tot ce îmi sta în putință să anunț mereu autoritățile când sesizez fapte care sunt contrare legii. Da, aveți dreptate, fiind jurist, îmi este mai ușor să fac asta.
Însă, dacă vrem să vedem o schimbare, toți trebuie să ne implicăm direct în acest proces de documentare a situațiilor care nu respectă prevederile legii.
Cetăţenii au dreptului de a adresa autorităţilor şi instituţiilor publice reclamații și petiţii formulate în nume propriu.
Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt direct răspunzători de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a sesizărilor ce le sunt adresate, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.
Veți găsi în acest Ghid de Rezistență Civică informații și modele pentru câteva dintre cele mai frecvente situații care mi-au fost semnalate în ultimii ani.
Nu ezitați să le folosiți!
INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ
Conform Constitutiei Art. 74 – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
INIȚIATIVĂ CETĂȚENEASCĂ LOCALĂ
Puteți propune Consiliului Local spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri. Inițiativa cetățenească este reglementată în Codul administrativ la articolul 247
(1) Cetăţenii pot propune consiliilor locale şi consiliilor judeţene pe a căror rază teritorială domiciliază, spre dezbatere şi adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulţi cetăţeni cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.
(3) Iniţiatorii depun la secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul se afişează spre informare publică prin grija secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(4) Iniţiatorii asigură întocmirea listelor de susţinători pe formulare puse la dispoziţie de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(5) Listele de susţinători cuprind numele, prenumele şi domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile susţinătorilor.
(6) Listele de susţinători pot fi semnate numai de cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, al cărei consiliu local sau judeţean, după caz, urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
(7) După depunerea documentaţiei şi verificarea acesteia de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale, proiectul de hotărâre urmează procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judeţean, după caz.
ÎNGRĂDIREA ACCESULUI LA INFORMAȚII
În conformitate cu Constituția României, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice.
Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării.
Dacă nu primiți răspuns în termenul legal atunci puteți formula o reclamație administrativă.
Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi/ instituţii publice de a comunica informații de interes public constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
De asemenea și instanţa de judecată poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
TĂIERI ILEGALE ARBORI
Înainte de a sesiza autoritățile competente este important să documentați cât mai bine situația pe care o întâlniți.
Solicitați de la autorități avizul de toaletare/ defrișare sau autorizația de exploatare a arborilor.
Tăierile se pot efectua după obținerea unor avize de toaletare/ defrișare.
Solicitați avizele de toaletare (orașe) precum și comunicarea motivelor eliberării acestor autorizații de la Direcția de Mediu din cadrul Primăriei sau de Agenția pentru Protecția Mediului sau autorizaţia de exploatare eliberată de Ocolul silvic / Direcția silvică.
Solicitarea de comunicarea a unor astfel de documente se formulează în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Dacă autoritățile competente au emis avizul în zona respectivă, însă toaletarea este foarte agresivă (peste 1/3 din înălțimea arborelui, tăieri în coroana arborelui, a unor ramuri sănătoase) solicitați la Direcția de Mediu din cadrul Primăriei, Agenția pentru Protecția Mediului sau Direcția silvică (ROMSILVA), după caz să efectueze cercetări pentru a evalua situația.
Dacă aveți deja dovezi cu privire la tăierea ilegală sesizați direct Garda Forestieră și Garda de Mediu.
Este indicat ca sesizarea să fie făcută în scris și să atașați toate dovezile pe care le dețineți (poze cu tăierea care face obiectul sesizării, dovada că tăierea nu a avut aviz/ autorizație de la autoritatea competentă).
Dacă nu a fost emis un aviz în zona respectivă sesizează autoritățile competente.
Este indicat ca sesizarea să fie făcută în scris și să atașezi toate dovezile pe care le deții (poze cu tăierea care face obiectul sesizării, dovada că tăierea nu a avut aviz/ autorizație de la autoritatea competentă).
Garda Forestieră – controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional.
Garda Națională de Mediu, prin comisariatele județene, îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în scopul protecţiei mediului. Aceasta aplică sancțiuni pentru nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru neconformarea la condiţiile impuse prin actele de reglementare.
PLÂNGERE POLIȚIE
Dacă sunteţi victima unei infracţiuni, dacă aţi asistat sau aveţi cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte antisociale adresaţi-vă de îndată celei mai apropiate unităţi de poliţie.
Plângerea sau denunțul pot fi făcute atât în scris, cât și oral. Când sunt făcute oral, organul de anchetă are obligația să întocmească un proces-verbal în care să le consemneze.
Dacă doriți să transmiteți plângerea prin e-mail, căutați adresa de e-mail a parchetului local (de pe lângă judecătorie) din raza teritorială în care a fost săvârșită infracțiunea sesizată sau a parchetului județean (de pe lângă tribunal) și trimiteți acolo direct. Solicitați să vă dea și număr de înregistrare.
Plângerea poate fi trimisă și la Secția de Poliție cea mai apropiată, din raza teritorială în care a fost săvârșită infracțiunea sesizată.
Nu este o problemă dacă organul de anchetă sesizat nu este cel competent. Potrivit legii, organul căruia i-a fost adresată sesizarea are obligația să o trimită celui competent.
DREPTURILE CONSUMATORILOR
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor acţionează pentru prevenirea şi combaterea practicilor care dăunează vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.
Poți depune reclamația direct la ANPC, electronic pe adresa pe e-mail sau online completând modelul de sesizare de pe platforma ANPC: https://sesizari1.anpc.ro/
În temeiul Ordonanței nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor poți formula o petiție/sesizare.
SESIZĂRI DISCRIMINARE
Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare.
Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este autoritatea care își desfașoară activitatea în domeniul discriminării.
Aici se poate face plângere la CNCD: https://www.cncd.ro/depune-o-petitie/
ȘICANĂRI ÎN TRAFIC
Dacă ai fost martor sau dacă ai fost afectat de o şicanare în trafic acum poţi sesiza acest lucru.
Prin Ordonanţa nr. 1/2022 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, comportamentul agresiv al conducătorilor în conducerea vehiculelor pe drumurile publice poate fi sancționat contravențional.
În temeiul Ordonanțeinr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor poți formula o petiție/ sesizare către poliţia rutieră.
De luat în considerare că pot exista practici diferite între inspectorate. Însă cu cât vom documenta mai bine situațiile care apar în trafic, cu atât autoritățile pot sesiza amploarea fenomenului și își pot reconsidera atitudinea și măsurile necesare remedierii.
PROTECȚIA ANIMALELOR
Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor de viaţă şi bunăstare ale animalelor cu sau fără deţinător.
Practicarea de acte de violență împotriva animalelor, abandonarea lor, îngrijirea necorespunzătoare (lăsarea fără hrană și apă sufieciente) sau organizarea de lupte între animale sau cu animale sunt doar câteva dintre faptele care se pedepsesc conform legii de mai sus.
Dacă veți constata că un animal nu este îngrijit corespunzător puteți sesiza Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor sau Poliției (Biroului pentru Protecția Animalelor)
Gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se face prin Ordonanţa de urgenţă nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.
Respectarea integrală a prevederilor legii pentru gestionarea câinilor fără stăpân este în sarcina autorităţilor publice locale şi a serviciilor specializate.
VÂNĂTOARE LEGALĂ VS. BRACONAJ
Conservarea şi protecţia fondului cinegetic este reglementată prin Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.
Animalele de interes vânătoresc se vânează numai în limita cotei de recoltă aprobată şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.
Vânătoarea în România se poate practica numai în anumite condiţii: deţinerea unui permis de vânătoare, a unei autorizaţii individuale de vânătoare/ a unei autorizaţii colective de vânătoarea, deţinerea unui permis de armă şi a carnetului de membru vizat la zi.
Ce este braconajul? Braconajul este tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 407/2006.
PUTERNICI ÎMPREUNĂ
Nu ezitați și nu așteptați.
Nu mai așteptăm schimbarea.
Suntem schimbarea!ÎMPREUNĂ
SUNTEM PUTERNICI!
