GREVĂ STB ÎN BUCUREȘTI

Sunt 4 zile deja de când transportul public de suprafață din București nu mai funcționează. Mii de angajați ai STB, parte din sindicatul, au refuzat să iasă din depouri cu vehiculele companiei de transport public. Greva, deși declarată ilegală în instanță continuă. A devenit o adevărată provocare pentru bucureșteni să ajungă la școală sau la muncă, mai ales pentru cei care nu au mașină proprie.

Conflictul, declanșat cel mai probabil din interese politice de către preşedintele Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti, Vasile Petrariu, care este și consilier PSD pune pe tapet problema transportului public urban. Vine să reducă impactul raportului de audit, care arată, pentru prima dată, că STB este “furată” de 30 de ani, iar situația a fost patronată de sindicatele postdecembriste şi tolerată de primari. Încercarea directorului de a reduce risipa și furturile a fost primită cu ostilitate.

INVESTIȚII PREVĂZUTE ÎN PNRR

Dincolo de intersele politice, problemele transportului public urban sunt cât se poate de serioase, iar ele nu se rezolvă cu greve și paralizarea orașului, ci cu investiții inteligente în soluții ecologice, aliniate cu legislația europeană și personalizate pentru nevoile specifice fiecărui oraș.

În Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) sunt alocați 4,5 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură de transport rutier și autostrăzi. Este prevăzută introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor. În ceea ce privește transportul public se dorește dezvoltarea unei infrastructuri ”verzi” prin reînnoirea parcurilor auto ale localităţilor cu vehicule inteligente, prietenoase cu mediul. Se vor implementa sisteme digitale de management al transportului public și se vor achiziționa staţii de încărcare pentru vehiculele electrice.
Investițiile prevăzute vor contribui la tranziția verde prin finanțarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi și la tranziția digitală prin finanțarea digitalizării transporturilor. O atenție sporită va fi acordată protecției mediului.

STRATEGIA UNIUNII EUROPENE

Toate acestea reflectă direcțiile strategiei verzi a Uniunii Europene, care a adoptat o serie de acte legislative. Punerea lor în aplicare este însă lentă și inegală în statele membre.

În calitate de raportor alternativ în Comisia pentru Transport și Turism, europarlamentarul USRPLUS Vlad Gheorghe a introdus în Raportul “Provocări pentru zonele urbane în era post-COVID-19” o serie de amendamente referitoare la transportul public urban menite să scadă nivelul de poluare și să îmbunătățească calitatea serviciului oferit cetățenilor. Printre altele, deputatul solicită statelor membre și autorităților locale să-și reevalueze investiţiile în mobilitatea urbană şi să dea prioritate infrastructurii digitale care va îmbunătăți experiența generală a tuturor pasagerilor, inclusiv pe cea persoanelor cu mobilitate redusă.

”Cred că pandemia a arătat necesitatea unor soluții noi de amenajări urbane și mobilitate pentru a face zonele urbane mai rezistente și mai adaptabile. Ar trebui să fie un prilej de a decongestiona traficul și de a reduce emisiile cu efect de seră. Autorităţilor locale trebuie să reproiecteze transportul public pentru a asigura siguranța, sănătatea și protecția mediului,”, subliniază Vlad Gheorghe.

Planurile și strategia aliniată cu cea europeană există, fondurile europene sunt alocate. Mai este nevoie însă de o voință sinceră și de o implementare corectă, în care interesele politice sau cele personale nu își au locul. Pentru acestea ar trebui să se lupte soferii companiei de transport public din fiecare oraș al țării.

Transportul public urban – greve ilegale sau investiții inteligente?