Fermierii și lucrătorii din agricultură merită respect!

Fermierii europeni, inclusiv cei români, se confruntă cu circumstanțe extrem de dificile care sunt în afara puterii lor de rezolvare. În același timp, ei sunt cei pe care ne bazăm pentru asigurarea alimentelor pentru cetățenii UE. Riscăm să-i pierdem, mulți deja și-au închis porțile.

Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri concrete și imediate pentru susținerea fermierilor și producția de alimente sănătoase. Cetățenii trebuie să simtă astăzi că UE reprezintă garanția unui viitor mai bun. Peste un an sau doi ar putea fi prea târziu pentru a schimba sentimentul că instituțiile UE nu au nicio legătură cu realitatea lor de zi cu zi.

 

Strasbourg: Interpelare adresată Comisiei privind Creșterea prețurilor materiilor prime și a factorilor de producție în sectorul agricol – Discurs Europarlamentar Renew Vlad Gheorghe (17.02.2022).

Am onoarea să vă vorbesc în numele colegului meu din grupul Renew Europe, Martin Hlaváček, autorul acestei inițiative cu o cauză evidentă: fermierii europeni se confruntă cu o furtună perfectă. Tensiunile geopolitice, creșterea prețurilor la energie și criza economică post-pandemie au creat-o și o amplifică.

Toate costurile producătorilor – îngrășămintele, semințele, furajele, transportul și distribuția au explodat, iar inflația este noua regulă. În aceste condiții, fermierii au nevoie de ajutorul nostru urgent să rămână pe piață și să producă în continuare alimente sănătoase la prețuri competitive. Colegul meu Martin Hlaváček a lucrat la noua Politică Agricolă Comună și cunoaște îndeaproape toate aceste aspecte.

De aceea, este firesc să întrebăm Comisia dacă are în plan să trateze în continuare fiecare criză punctual: stingem foc cu foc când arde sau schimbăm abordarea spre o strategie cuprinzătoare care să prevină crizele alimentare? Prevenția și predictibilitatea permit actorilor din piață, din întreg lanțul – de la fermieri și până pe raftul magazinelor – să-și planifice activitatea. Cu o pregătire corespunzătoare, scade impactul negativ asupra consumatorilor, agriculturii și sectorului alimentar. Împiedicăm astfel ca povara crizelor să fie suportate de cetățeni, care plătesc mai mult pentru hrană.

Pentru cetățenii europeni este cu siguranță important să afle dacă există o strategie clară de integrare a obiectivelor noastre de mediu, cele agricole și energetice în pregătirea capacității UE de a face față și de a răspunde la crize alimentare viitoare.

Sunt probleme grave, de la secetă și până la epidemii care afectează anumite sectoare agricole – fermierii care cresc porci, producătorii de carne de porc din statele membre sunt și mai vulnerabili acum în fața creșterii prețurilor. Care sunt măsurile concrete pe care le pregătește Comisia pentru aceștia?

Din punctul meu de vedere, și în sectorul agricol, la fel ca-n alte domenii, reacționăm mult prea lent, greoi, birocratic. Și după ce crizele se întâmplă deja. Acesta este principalul reproș al cetățenilor europeni – cu siguranță primiți mesaje similare. Eu merg mult pe teren, atât în România, cât și în celelalte state membre și oamenii nu înțeleg de ce durează ani de zile să avem o directivă, un program sau noua Politică Agricolă Comună.

Pentru cetățeni, problemele sunt clare, le știu, le simt zi de zi. Nu au nevoie de studii, de consultări, de triloguri și negocieri. Nu putem sări peste aceste etape firești în procesul legislativ european, dar rugămintea mea pentru Comisie și colegi este să găsim soluția pentru intervenții rapide. Cetățenii trebuie să simtă că îi ajutăm acum, nu peste 3 ani. Ca să crească încrederea în construcția europeană, trebuie să fie vizibile avantajele ei acum, nu doar în anii electorali.

Abia în 2023 intră în vigoare noua Politică Agricolă Comună. Până atunci, mulți fermieri închid activitatea, copiii lor părăsesc mediul rural, fermele mici și mijlocii sunt înghițite de marile companii. Toate acestea generează efecte în lanț pe care le vom gestiona prin noi și noi măsuri. Suferă tot cetățenii, pentru care mâncarea sănătoasă produsă local este mai greu de găsit și mai scumpă.

Închei cu rugămintea să nu ignorăm europenii care muncesc 10-14 ore pe zi în sectorul agricol, fie ei lucrători sezonieri, fermieri mici și mijlocii sau doar angajați în agricultura de subzistență. Lecția cea mai importantă a ultimilor doi ani este redefinirea a ceea ce este ”esențial”. Să nu uităm că acești cetățeni cu drept de vot au și foarte multe probleme, venituri mici, frustrări acumulate. Pe bună dreptate ei se îndreaptă acum către vocile care le spun răspicat ce vor să audă.

Cu creșterea extremismului în Europa, cu posibile conflicte la graniță și criza post-pandemie, nu putem continua să lucrăm ca până acum. Dacă nu înțelegem să fim aproape de oameni cu măsuri concrete și comunicare adaptată, ne asumăm că vom auzi cuvântul exit tot mai des.