Parlamentul European spune pentru a 6-a oara ”DA” la acceptarea României în Schengen
Votul din plenul Parlamentului European din 18 octombrie spune totul: UE vrea ca România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen!
Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Este a șasea rezoluție pe această temă, solicitând intrarea rapidă a celor două țări în Schengen. Majorității din PE i se pare absurd că acest subiect este încă în discuție. Într-adevăr, este absurd, având în vedere că, deja în 2011, Consiliul UE a concluzionat că au fost îndeplinite condițiile necesare. Următoarele domenii au fost vizate: protecția datelor, frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, Sistemul de Informații Schengen, frontierele maritime și vizele. Exact aceste aspecte sunt menționate și în rezoluția pe care tocmai am adoptat-o.
De fapt, tara noastra este gata inca din 2007, când a devenit membră UE. România a fost obligată să respecte regulile Schengen încă de atunci. Prin urmare, România îndeplinește de facto obligațiile Schengen, dar nu se bucură de beneficiile Schengen. Aceste două elemente ar trebui să meargă mână în mână.
De ce România nu este încă membră Schengen cu drepturi depline?
Apare întrebarea logică: dacă cerințele legale și tehnice ale Schengen au fost îndeplinite, de ce România nu este încă membră cu drepturi depline a acestuia? Răspunsul se găsește în interesele politice naționale. În mod ciudat, aderarea la Schengen este mai politizată în exterior, în alte state membre, decât în interiorul României. Toate forțele politice române se află în spatele obiectivului de aderare – un caz destul de rar de unitate pentru peisajul nostru politic.
Chestiunea este politizată în afara României, în principal din motive electorale interne. Apartenența la Schengen este prezentată ca un privilegiu pe care alte state membre îl pot acorda sau nu. Când de fapt, această apartenență este un drept bazat pe lege și o condiție prealabilă pentru o piață internă funcțională în UE. Iar victimele sunt multiple. Transportatorii pierd zeci de ore din cauza trecerii îndelungate a frontierei. Întreprinderile pierd beneficii din cauza acestor întârzieri. Cetățenii sunt blocați – și, pe bună dreptate, umiliți la cozile pentru controlul pașapoartelor. Lucrătorii mobili sunt afectați de întârzieri, persoane discriminate la frontieră…. Costul personal și economic al nerespectării regimului Schengen este ridicat! De asemenea, mediul nostru înconjurător are de suferit din cauza creșterii emisiilor de la camioanele de la frontiere.
Această situație aduce, evident, frustrare cetățenilor români. Și în totalitate același lucru este valabil și pentru bulgari.
11 ani de nedreptate
Cetățenii își dau seama foarte bine că problema aderării la Schengen este instrumentalizată din motive oportuniste. Ei știu că acest blocaj este artificial și cred că nu ar putea să-l mai susțină mult timp. Pentru binele României și pentru binele UE ca și comunitate de valori, sper sincer ca toți membrii Consiliului UE să lase deoparte interesele politice de partid. Sper ca pe 8 decembrie, în timpul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, Cosiliul UE să voteze ”DA” pentru România în Schengen.
Dacă vom fi amânați din nou, nu m-aș mira să văd români și bulgari protestând în stradă. Ei vor boicota bunurile celor care se opun aderării. Cetățenii noștri s-au săturat să aștepte, iar reacțiile lor furibunde ar fi normale. Aceștia sunt cu adevărat privați de libera circulație în spațiul Schengen. Chit că, toate condițiile sunt îndeplinite și toate instituțiile au convenit în mod repetat asupra acestui lucru încă din 2011. 11 ani este o perioadă lungă de timp pentru a aștepta în liniște pentru ceva ce vă aparține de drept, nu sunteți de acord?
Toate instituțiile europene vor România în Schengen
De asemenea, rețineți că Parlamentul European nu este singurul care duce această bătălie. Comisia a cerut și ea mult-așteptata aderare la Schengen. Astăzi, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, trebuie să fie destul de clară cu Consiliul în ceea ce privește protecția drepturilor cetățenilor și libertatea lor de circulație. Prin urmare, Comisia ar trebui să informeze Consiliul cu privire la consecințele politice și juridice ale unei noi amânări a adoptării deciziei Schengen din partea Consiliului. Niciun stat membru nu ar trebui să aibă dreptul de a bloca în mod arbitrar unul sau mai multe state membre din spațiul Schengen. Există o singură Uniune Europeană și toate statele membre sunt egale – în 2022 și cu un război la granițele noastre, este periculos și îngrijorător să asistăm la orice alt comportament.
România și Bulgaria fac parte din Schengen. Avem cu toții o fereastră de oportunitate între acest vot în plen din octombrie și reuniunea Consiliului din decembrie. Acesta ar trebui să fie un moment de responsabilitate pentru toate statele membre. Afectează viitoarea funcționare a pieței unice a UE. Cu toții trecem printr-o perioadă dificilă – cetățenii europeni jonglează cu multiple dificultăți. În acest context, extinderea Schengen este esențială pentru a garanta buna funcționare a pieței unice a UE – instrumentul nostru cheie pentru a depăși criza economică.
Evident, și România trebuie să își joace rolul. Ar trebui să meargă cu toată viteza spre aderarea la Schengen și să folosească orice oportunitate pentru a garanta unanimitatea în Consiliu. În cazul în care acest obiectiv nu va fi atins în decembrie, românii ar trebui să își reevalueze în consecință poziția de vot în Consiliu.
Leave A Comment