Statistici privind persoanele cu dizabilităţi
Doar 17% dintre românii cu dizabilități au un loc de muncă, mult sub media UE. Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe cere locuri de muncă în instituțiile europene pentru persoanele cu dizabilități.
În Uniunea Europeană, aproximativ 100 de milioane de persoane au o formă de dizabilitate. Asta înseamnă aproximativ o cincime din totalul populației tuturor statelor membre. Doar 28,6% dintre bărbați și 20,7% dintre femeile cu dizabilități au un loc de muncă cu normă întreagă.
În România, lucrurile stau mult mai prost. Numai 43.000 de persoane cu o dizabilitate, adică 17% din total au un loc de muncă. Cei mai mulți dintre aceștia lucrează în sistemul privat, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
Aceasta în condițiile în care persoanele cu dizabilități sunt mult mai expuse la riscul de sărăcie și excluziune socială. Rata șomajului în rândul acestora este aproape dublă (17,2%) față de a populației generale (10,2 %), perioada de lipsă a unui loc de muncă durând mai mult decât în rândul persoanelor fără dizabilități, indiferent de studiile și calificările acestora.
Soluții Europene pentru Românii cu Dizabilități
Europarlamentarul USR-PLUS Vlad Gheorghe spune că una dintre soluțiile pentru creșterea procentului la nivelul întregii Uniuni Europene este o cotă de diversitate pentru recrutarea persoanelor cu dizabilități în instituțiile europene.
Aceasta ar veni în sprijinul rezoluției adoptate pe 10 martie 2021 de Parlamentul European în privința egalității de tratament la încadrarea în muncă a celor cu dizabilități. Documentul votat în Plenul Parlamentului European le cere și statelelor membre să ia aceleași măsuri în instituțiile publice.
„Zi de zi vedem în jur persoane care depășesc orice barieră fizică în realizările lor. Avem datoria să le oferim oportunitățile necesare să facă asta. Este important ca mai multe persoane cu dizabilități să aibă șansa, dacă își doresc, de a lucra în Parlamentul European, la Comisie, Consiliu sau alte organisme. Este valabil și pentru Parlamentul României, Guvern și alte instituții publice”, a explicat europarlamentarul în urma votului din plenul Parlamentului European.
Cardul European pentru Dizabilitate
În plus, Vlad Gheorghe explică noile prevederi privind Cardul European pentru Dizabilitate. Acesta a fost până acum un proiect pilot care se va extinde în curând în toate statele membre. Comisia Europeană a decis implementarea acestuia la nivelul UE până cel târziu în 2023. Doar opt state membre, printre care și România, au introdus acest card. Dar după ce programul va acoperi toată Uniunea Europeană, românii cu dizabilități vor putea călători mai ușor, vor putea locui și chiar munci în altă țară europeană.
Fără card european, mobilitatea persoanelor cu handicap este îngreunată, deoarece cardurile lor naționale riscă să nu fie recunoscute în alte state membre. Cardul va putea fi folosit inclusiv drept tichet european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Europarlamentarul USRPLUS atrage atenția asupra digitalizării, benefică mai ales pentru persoanele cu dizabilități.
„Noile tehnologii sunt un sprijin enorm pentru anumite afecțiuni, de la cecitate până la atrofii musculare. Astfel, investițiile în digitalizare pot ajuta inclusiv încadrarea în muncă a acestor categorii de persoane cu dizabilități. Dar contribuția uriașă a digitalizării începe cu procesul de educație, după cum s-a văzut și în pandemie, așadar aici ar trebui să fie prioritatea la nivelul UE și al României”.
Rezoluția privind punerea în aplicare a Directivei Consiliului asupra egalității de tratament la încadrarea în muncă a fost adoptată cu largă majoritate săptămâna aceasta. Urmează să fie transmisă Comisiei, Consiliului și parlamentele statelor membre.
