Reciclarea în România
România are o rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale. Doar 14%, 7% reciclarea materialelor și 7% compostarea bazându-se în continuare covârșitor pe depozitarea deșeurilor.
Directiva cadru privind gestionarea deșeurilor impune statelor Uniunii Europene să atingă anumite ținte de reciclare a deșeurilor – 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035. Numeroase petiții transmise Parlamentului European semnalează că în majoritatea orașelor și satelor din România, deșeurile nu sunt eliminate sau colectate selectiv. Petiționarii solicită intervenția organismelor UE pentru a determina România să respecte obligațiile care îi revin.
Europarlamentarul USRPLUS Vlad Gheorghe, membru în Comisia pentru Petiții a propus o misiune de fact-finding a organismului european în România.
„Comisia pentru Petiții din Parlamentul European atenționează că Comisia amintește și hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (18 octombrie 2018, C-301/17) referitoare la 68 de depozite de deșeuri care ar fi trebuit să fie închise până la 16 iulie 2009, iar în ianuarie 2020, 48 dintre acestea încă funcționau. De asemenea, Comisia monitorizează situația celor 101 de depozite de deșeuri municipale care fac obiectul Tratatului de aderare (care au făcut obiectul unei derogări până la 16 iulie 2017).
Comisia este conștientă de problemele abordate de petiție. A luat toate măsurile necesare care vizează nu numai punerea în aplicare a legislației UE privind gestionarea deșeurilor, ci și facilitarea construirii infrastructurii necesare, în principal prin cofinanțare din partea UE.
Niciunul dintre statele membre nu are pus la punct întregul lanț de colectare și reciclare, de management al deșeurilor. Dar discrepanțele sunt majore, iar România este penultima la reciclare în UE, urmată doar de Malta.
De aceea, managamentul deșeurilor și implicit colectarea selectivă – subiectul petiției de astăzi – se referă la nevoia acută a administrațiilor locale să fie sprijinite de instituțiile europene să scrie proiecte cu co-finanțare, să asigure închiderea și ecologizarea gropilor de gunoi, să educe comunitatea și să monitorizeze implementarea. Propun organizarea unei misiuni care să constate în teren situația exactă, nevoile de sprijin și eventualele soluții.
Mai mult, diferențele majore între capacitățile țărilor europene duc adesea la trafic ilegal al deșeurilor, predominant către țări din Estul Uniunii, precum România. Nu putem vorbi despre politicile de mediu fără combaterea corupției pe teritoriul fiecărui stat membru și a infracțiunilor transfrontaliere. Este imperativ ca Parchetul European să-și înceapă urgent activitatea și mecanismul condiționării finanțării de statul de drept să fie operațional.”
Gropi ilegale de gunoi
Europarlamentarul USRPLUS Vlad Gheorghe denunță gropi ilegale de gunoi în județul Olt într-o postare pe pagina sa de Facebook. Eurodeputatul a filmat depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor pe un câmp din apropierea orașului Corabia, într-o deplasare alături de colegul său, Octavian Berceanu, nominalizat de partid pentru conducerea Gărzii de Mediu.
”Am venit să verificăm pe teren ceea ce ne-au transmis mai mulți cetățeni – și se pare că au avut dreptate. Din informațiile noastre, această groapă de gunoi este ilegală. Funcţionează pe un teren concesionat de Primăria Corabia, Olt cu destinația depozit de resturi vegetale. Realitatea care se vede cu ochiul liber este că resturile vegetale sunt, de fapt, deșeuri menajere și reciclabile (plastic, hârtie) amestecate și depozitate aici în condiții care contravin în mod clar legislației în vigoare”, declară Vlad Gheorghe.
Experții europeni au avertizat în mai multe rânduri că gropile de gunoi neconforme. Implicit, lipsa unor platforme de deșeuri moderne reprezintă una dintre cele mai mari probleme de mediu în cazul României. Mai mult, în ultimii ani, poluarea cauzată de gropile de gunoi a fost obiectul monitorizărilor pe mediu ale instituțiilor europene. Atât legislaţia comunitară, cât și cea românească prevăd recuperarea şi eliminarea deşeurilor într-un mod sigur pentru mediu şi sănătatea persoanelor. Este complet interzisă depozitarea necontrolată a deşeurilor.
De la începutul acestui an suntem obligați să colectăm resturile alimentare şi vegetale separat de gunoiul menajer. Iar primăriile trebuie să facă toate demersurile necesare pentru colectarea selectivă.
