Pădurea COMOROVA – judeţul Constanţa este scoasă de sub regim silvic printr-o hotărâre a Consiliului Local Mangalia și apoi  înstrăinată și defrișată. Pentru a înțelege cum s-au întâmplat toate acestea și dacă se mai poate salva ceva am trimis o serie de interpelări către autoritățile responsabile.

Informațiile și răspunsurile primite le găsiți detaliate mai jos.

Conform Raportului de audit privind ”Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” a Curții de Conturi a României (pag.24-26):

’’Pădurea COMOROVA, singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre şi cea mai importantă pădure din punct de vedere ştiinţific de pe întreg litoralul acestei mări, a fost create prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui CAROL I din fonduri bugetare ale Statului. Pădurea în suprafaţa de 855 ha a fost administrată în perioada 1890-1971 în regim silvic, succesiv de: Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice- ICAS (1933-1948), Regionala de Exploatări Forestiere Bucureşti (1948-1963), din nou ICAS (1963-1971).

Prima mare agresiune asupra acestei păduri a fost făcută în perioada 1967-1968, când circa 259 ha au fost scoase din fondul forestier şi parţial defrişate pentru construcţia staţiunilor Olimp, Neptun şi Jupiter. Deşi prin HCM nr.574/1971 suprafaţa rămasă a fost trecută la vegetaţie forestieră şi data în administrarea Oficiului Economic Central Carpaţi (OECC), pădurea COMOROVA a continuat să fie administrată în regim silvic.

După anul 1971, din dispoziţia conducerii Oficiului Economic Carpaţi s-au defrișat 39 ha de pădure pe care s-au amenajat 26 ha viță de vie și 13 ha cu sere, iar în anii 1981-1982 s-au mai defrişat încă 38 de ha pădure şi s-au amenajat livezi cu pomi fructiferi.

Amenajamentul ICAS din 1981 a încadrat Pădurea COMOROVA la GRUPA I FUNCŢIONALĂ (păduri de protecţie), Zona 4 b (păduri din jurul staţiunilor baleneo-climaterice de interes republican) statut cu care a fost preluată în anul 1990 în administrare de Regia Patrimoniului de Stat prin structura locală a acesteia Întreprinderea Agroindustriala Neptun (I.A.N.).

În anul 1992, în temeiul HG 113/1992 Întreprinderea Agroindustriala Neptun a fost transformată în SC OLIMPUS SA Mangalia care, în anul 1996, a mai defrişat 25 ha de pădure, suprafaţă care, ulterior, nu a mai fost împădurită, rămânând astfel 519 ha de pădure. În loc să o treacă din nou în fondul forestier naţional, dată fiind și valoarea ştiinţifică a acestei păduri, Guvernul, prin HG nr.647/25.09.1998, a trecut suprafaţa de 519 ha în administrarea CONSILIULUI LOCAL MANGALIA cu destinația de parc municipal, iar după apariţia Legii nr.213/1998, a trecut-o şi în proprietatea publică a acestuia (HG nr. 1025/2000).

Prin Hotărârea Consiliului local MANGALIA nr.136/28.11.2000, suprafața de 298,76 ha din pădurea COMOROVA a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului MANGALIA, iar prin Hotărârea Consiliului Local nr.107/24.04.2003 „se aprobă folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere (din pădurea COMOROVA) în suprafaţă de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia”.

Faptul că această pădure nu a fost inclusă ulterior nici în ariile protejate şi nici în siturile „NATURA 2000”, denotă complicitatea cu interesele imobiliare din zonă.

În perioada 2000-2005, Pădurea COMOROVA a căzut victima unor afaceri imobiliare veroase prin vânzări și revânzări succesive de terenuri/loturi împădurite între persoane juridice și persoane fizice sau între persoane fizice, fiecare urmărind să obțină un beneficiu de pe urma tranzacțiilor cu terenuri forestiere. Ca exemplu, prezentăm cazul în care Primăria Mangalia, la data de 8.02.2003 a vândut către o societate comercială suprafața de 8,5 ha pădure cu suma de 1,8 milioane lei plătibili în 4 rate. Un an mai târziu, societatea comercială a revândut terenul unei persoane fizice cu suma de 2,2 milioane lei. Persoana fizică nu a stat prea mult pe gânduri și 5 luni mai târziu a (re)vândut terenul unei societăți de investiții imobiliare cu 29,8 milioane lei.

În anul 2001, pornind de la măsurile şi proiectele de lege cuprinse/propuse în Raportul comisiei de anchetă privind situaţia economiei forestiere din România, aprobat prin Hotărârea nr.5/2000 a Camerei Deputaţilor, au fost efectuate unele demersuri de către Prefectura judeţului Constanţa, susţinute de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, de trecere a pădurii COMOROVA din administrarea Consiliului Local al municipiului Mangalia în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, respectiv din proprietate privată locală în proprietate publică a statului. În motivarea acestei propuneri, s-a precizat faptul că Pădurea Neptun Mangalia (Comorova) este unica pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre, cu rol deosebit de protecţie climatică, igienico-sanitară, recreativă şi de cercetare-experimentare silvică în condiţii extreme de stepă dobrogeană. Întrucât este domeniu public de interes naţional, aceasta nu poate fi încadrată în categoria pădurilor de interes local.

În demersurile efectuate, s-a arătat că HG nr.113/1992 (invocată ca reglementare juridică pentru administrarea pădurii COMOROVA de către SC OLIMPUS SA Mangalia, respectiv Primăria municipiului Mangalia) nu poate înlătura prevederile unor legi organice (Legea 18/1991 a fondului funciar şi Codul silvic aprobat prin Legea nr.26/1996) care stipulează că o pădure de interes naţional nu poate fi gospodărită de administraţia publică locală. Potrivit HG 113/1992 (art.5 alin. 1) aparţin domeniului public al comunelor şi oraşelor, pădurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes local şi nu au fost declarate de interes naţional.

Demersurile efectuate nu au avut finalitate, astfel că suprafața acoperită cu pădure rămasă în proprietatea privată a Municipiului Mangalia a continuat să se diminueze în principal prin înstrăinare, care s-a realizat pe 3 căi:
• încheierea de contracte de concesiune sau asociere cu societăți comerciale, după care s-a aprobat vânzarea cu plata în rate;
• vânzarea de loturi pentru construcția de ”cluburi private” în regim de P+4;
• atribuirea, în baza Legii nr. 10/2001, prin decizii de primar, a unor loturi către persoane ”deposedate abuziv” în perioada 1945-1989, deși această pădure nu a fost deținută niciodată de persoane fizice.

În anul 2012, din Pădurea COMOROVA mai existau 395,25 ha pădure în proprietatea privată a Municipiului Mangalia, suprafață care nu este administrată în regim silvic. Chiar dacă în prezent această suprafață de pădure nu este concesionată, neexistând proiecte de construcții pentru obiective turistice, parcuri, etc. sau litigii, rămânerea în proprietatea privată a Municipiului Mangalia și în afara regimului silvic va conduce inevitabil la distrugerea ei în totalitate.

Faţă de aspectele prezentate şi în vederea conservării şi gestionării durabile a fondului forestier naţional se impune identificarea soluţiilor legale şi efectuarea de către instituţiile abilitate a demersurilor necesare pentru trecerea pădurii COMOROVA din administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia în administrarea RNP-Romsilva, respectiv din proprietate publică locală în proprietate publică a statului.’’

În vederea aflării mai multor informații despre Pădurea Comorova din localitatea Mangalia, jud. Constanţa și având în vedere ultimele apariţii din presă cu privire la faptul că au fost defrişate 2,5 hectare de pădure am interpelat Primăria Mangalia și Regia Naţională a Pădurilor Romsilva – Direcţia Silvică Constanţa.

PRIMĂRIA MANGALIA

Primăria Mangalia mi-a comunicat că în luna mai a anului 2020 a emis două certificate de urbanism pentru terenul în suprafaţă totală de 250.038 mp (2,5 ha), în numele proprietarilor t.erenului cu nr. cadastral 111718 şi nr. cadastral 109506, respectiv pentru numiţii Fleancu Paulina şi Fleancu Ion. Prin cele două certificate emise a fost solicitat şi punctul de vedere/avizul de mediu al Agenției pentru Protecția Mediului Constanța.

Primăria mi-a mai comunicat că terenul menționat mai sus a făcut parte din terenul în suprafaţă de 519 ha, teren împadurit, scos din fondul forestier, fără construcții, proprietatea publică a statului, aflat în administrarea SC OLIMPUS SA care a trecut în /administrarea Consiliului Local al Municipiului Mangalia prin H.G. nr. 647/25.09.1998.

Din totalul suprafeței de 519 ha, suprafața de aproximativ 120 ha reprezintă teren aflat în proprietatea privată a persoanelor fizice și/sau juridice, dobândite prin:
– reconstituirea dreptului de proprietate in baza Legii nr. 18/1991 prin emiterea de titluri de proprietate
– dispoziţii privind restiturea în natură sub forma compensării unui teren (Legea nr. 10/2001)
– contracte de vânzare-cumpărare
– prin licitații publice în vederea vânzării terenurilor
– licitații publice în urma executărilor silite
– contracte de schimb încheiate cu Consiliul Local al Municipiului Mangalia.

REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA – DIRECȚIA SILVICĂ CONSTANȚA

Din răspunsul transmis de Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Constanța reiese faptul că aceasta nu a avut solicitări pentru punerea în valoare a masei lemnoase și nu a eliberat autorizații de exploatare pentru suprafata de 2,5 ha de pădure. Mai mult decât atât aceasta mi-a comunicat că nu are încheiate contracte de administrare și nu are competența de a verifica tăierile de arbori pe nici o suprafață din această pădure.

Cu privire la evidența tăierilor legale și ilegale solicitată de mine prin interpelare aceasta mi-a transmis tabelul de mai jos, menționând că Regia Națională a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Constanța ține evidența tăierilor numai din fondul forestier administrat de ei.

Nr.Crt. Ocolul Silvic Volum material lemnos tăiat legal (mii mc) Volum material lemnos tăiat ilegal (mii mc)
2018 2019 2020 2018 2019 2020
1 Băneasa 31.9 24.0 25.0 0.56 0.68 0.40
2 Dunărea de Jos 16.2 14.9 12.3 0.1 0.60 0.05
3 Hârșova 15.4 16.9 19.6 0.04 0.33 0.15
4 Murfatlar 3.7 4.2 5.3 0.14 0.04 0.04
Total DS Constanța 67.2 60.0 62.2 0.84 1.65 0.64

În vederea prevenirii defrișării în totalitate și a suprafeței de fond forestier care a mai rămas din Pădurea Comorova, respectiv cele 395,25 ha pădure am mai transmis un set de interpelări şi către Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, Garda Forestieră București, Prefectura Județului Constanța, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.

AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI CONSTANȚA

Agenția pentru Protecția Mediului Constanța (A.P.M. Constanța) urmare a interpelării transmise mi-a comunicat că în perioada 2017-2021 nu au fost identificate solicitări ale Primăriei Mangalia pentru tăierea unor arbori sănătoși din municipiul Mangalia. De asemenea, A.P.M. Constanța la solicitarea Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Mangalia precizează că în acest an a emis Decizia etapei de încadrare nr. 426/12.10.2021, pentru Proiectul ’’Parc Municipal Carol I (Amenajarea Pădurea Comorova)’’.

Conform celor transmise de A.P.M. Constanța, Pădurea Comorova reprezintă vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, iar potrivit Planului Urbanistic General al Municipiului Mangalia şi al Regulamentului Local de Urbanism, terenul propus pentru amenajarea Parcului Municipal Carol I este cuprins în zona spaţiilor verzi, subzona funcţională V1d – zona spațiilor verzi și a pădurilor protejate.

GARDA FORESTIERĂ BUCUREȘTI

Situația tăierilor ilegale din Pădurea Comorova comunicată de Garda Forestieră București se prezintă astfel:

ANUL TĂIERI ILEGALE SANCȚIUNI CONTRAVENȚIONALE
2018 3 6 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 16.500 lei
2019 2
2021 1

De asemenea, Garda Forestieră Bucureşti precizează în răspunsul emis pentru interpelarea mea că nu există o evidenţă a arborilor tăiaţi ilegal în perioada 2018-2021 deoarece Pădurea Comorova este încadrată ca vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional şi nu se supune prevederilor regulamentului de pază a fondului forestier care stabileşte parcurgerea periodică a suprafeţei cu controale de fond. Ca urmare a sesizărilor primite în perioada 2018-2021, reprezentanţii acestei Gărzi au verificat aspectele semnalate şi au încheiat un număr de 6 procese verbale de contravenţie pentru un volum de 4,888 mc.

Conform răspunsului primit, Garda Forestieră Bucureşti a efectuat în Pădurea Comorova doar 6 verificări în perioada 2018-2021.

Urmează să mai primesc răspunsuri la interpelările mele de la Prefectura Județului Constanța şi Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.

Mai menţionez că, în baza răspunsului primit de la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța urmează să transmit o adresă de revenire pentru a mi se comunica Decizia etapei de încadrare nr. 426/12.10.2021, pentru Proiectul ’’Parc Municipal Carol I (Amenajarea Pădurea Comorova)’’ şi toate actele care au stat la baza acestei Decizii.

Corespondența integrală:

  • 12.03.2021: Interpelare adresată Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva Direcţia Silvică Constanţa (citește document)
  • 16.03.2021: Răspuns din partea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva Direcţia Silvică Constanţa (citește document)
  • 12.03.2021: Interpelare adresată Primăriei Mangalia (citește document)
  • 26.03.2021: Răspuns din partea Primăriei Mangalia (citește documentul)
  • 04.11.2021: Interpelare adresată Instituției Prefectului Județul Constanța (citește documentul)
  • 04.11.2021: Interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (citește documentul)
  • 04.11.2021: Interpelare adresată Agenției pentru Protecția Mediului Constanţa (citeşte documentul)
  • 11.11.2021:  Răspuns din partea Agenției pentru Protecția Mediului Constanţa (citeşte documentul)
  • 04.11.2021: Interpelare adresată Gărzii Forestiere București (citeşte documentul)
  • 16.11.2021: Răspuns din partea Gărzii Forestiere București (citeşte documentul)